Regrete

 

Am obosit să zic “hello”,
În loc de bună ziua,
Mi-e dor să râd în graiul meu,
Mi-e dor de România.

Şi nu mi-e dor de-un loc… aşa,
Şi nici de vreo clădire,
Mi-e dor de cei ce-au fost cândva,
Iar azi sunt amintire.

Eu am în suflet doar pelin,
Şi-n gând durerea toată.
Că n-am putut şi eu să vin
Doar să-i mai văd odată.

Iertare-mi cer în faţa lor,
Şi-i rog ca să-nţeleagă,
Că-mi este azi atât de dor,
De tot…, tot ce ne leagă.

Iar pentru cei ce încă sunt,
Îi rog ca să mai fie.
Să stea cu toţii pe Pământ,
Să stea pentru vecie.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: