Întoarcerea la adolescenţă

Hai să ne plimbăm prin parc,
Să mâncăm o îngheţată,
Să mai fim ca altădat’,
Eu băiat şi tu iar fată.

Să ne pierdem pe alei
Umbrite de tei şi care
Înfloresc doar pentru cei
Ce iubire au în cale.

Iar în ochi s-avem sclipiri
De visări şi de mult soare,
Să credem în nemuriri
Şi iubiri nepieritoare.

Şi să căutăm sfios
Mâinile să ni le-atingem,
Apoi suflet bucuros
Să zburdăm, să nu ne frângem.

Iar prin ochi cu gene moi
Să-ncercăm să spunem tare
Că ce este între noi
E iubire… cu mult Soare.

După umeri să te ţin
În a parcului răcoare,
C-un sărut să te reţin
Din plimbare, din visare.

Hai să fim iarăşi copii
Pentru o oră sau mai bine,
Copleşiti de bucurii
Doar noi doi, eu şi cu tine.

Advertisements

2 responses

  1. copil, da… adolescent(a), NO way! 🙂

    1. 🙂 Ma refeream exact la perioada cand se termina copilaria si incepe adolescenta. Cand nu stii exact pe ce lume te afli. Cred ca ar fi potrivit un numa ca: COPILASCENTA sau ADOLESRIA 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: