Cântec despre natură

 

Petale de flori, în mii de culori,
Fac cerul cu nori să zâmbească,
Iar fluturi în zbor, încep de cu zori,
Să facă culoarea să crească.

Copaci fel de fel, se-alintă niţel,
Când vântul le râde prin frunze,
Cu ramuri spre cer, de-al verii cercel,
Se-agaţă, nevrând să se scuze.

Izvoarele reci, adună poteci,
Lăsând bucuria să iasă,
Iar Soarele-n cer, trimite şi el,
O rază spre iarbă, să crească.

Păsări zglobii, se-adună cu mii,
Făcând muzicieni să suspine,
Căci fără a şti, compun simfonii,
Ce-s demne de săli cu renume.

Nu ştiu de mai sunt, minuni pe pământ,
De-aceea mă duc în natură,
Încerc să ascult, al lumii cuvânt,
Şoptit fără glas…, fără gură…

Advertisements

6 responses

    1. Gingasia e o floare,
      Ce o pun pe un altar,
      O slavesc, dar fac prinsoare
      Ca-i un simplu avatar.

  1. Minunat, absolut minunat, Sebastian! E vesel şi optimit poemul! Îmi place foarte mult!
    Cu adevărat ca o melodie! Mulţumesc!
    O seară lină îţi doresc, Sebastian! 🙂

    1. Cred ca astept primavara. 🙂 Asa se intampla dupa sarbatorile de iarna

      1. Nu eşti singurul, Sebastian şi eu aştept primăvara cu braţele deschise! 🙂

      2. poate vine mai repede anul asta.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: