August în Scoţia

 

Plouă, plouă, plouă… atmosferă de noiembrie… şi nici măcar nu am trecut de jumătatea lui august. Deprimant şi apăsător. Norii parcă vor să se contopească cu pământul, dar nu au loc de vârfurile copacilor. Vântul le sare norilor în ajutor. A început să sufle cu putere, îndoind şi contorsionând tulpini şi ramuri în încercarea sa de a îngenunchia mândrii apărători ai Pământului. Azi am citit că a murit actorul Robin Williams. Dumnezeu să-l odihnească, mare actor. Cică s-ar fi sinucis din cauză depresiei. Şi el locuia în California. Unde este cald şi soare tot timpul.
Aş vrea să fie soare şi cald. Să fie o zi luminoasă care să îmi bucure sufletul şi mintea. Urăsc facebook-ul. Prea multe poze. Cei din lista mea de prieteni îşi pun fotografii din locuri unde soarele încă este stăpân absolut. Nu îmi vine să cred că altundeva, la doar câteva sute de kilometri poate să fie atâta soare. Am şi uitat că luna august este o lună de vară. Închid ochii şi mă gândesc la copilărie. În august era încă vacanţa mare. Prin pieţe începeau să apară fructele de sfârşit de vară început de toamnă. Arşiţa lui iulie se mai domolea un pic, dar soarele ardea destul de tare ca să putem face plajă. Când avea bani de buzunar, mergea la bazin, când nu aveam, mergeam la Dunăre. Plecam dimineaţa şi ne mai întorceam… exact înainte de a veni părinţii acasă de la servici. Uneori nu ne potriveam aşa bine paşii şi ajungeam după ei. Atunci sigur luam o „chelfăneală” bună. Dar era frumos. A doua zi mergeam iarăşi. Ştiam sigur că o să fie soare. Cine mai pomenise ploaie vara. Doar aşa o „răpăială” scurtă, să ne mai răcorim niţel, iar apoi ieşea soarele din nou, usca totul ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.
Plouă… plouă… plouă… cu stropi mici şi deşi, cu înverşunare şi amărăciune. Marea Nordului se zbate şi se agită, parcă speriată de gândul că ar putea fi puţină căldură şi lumină pe aceste meleaguri. Nu o văd din cauză norilor, dar o simt şi o aud. Miroase a alge şi a apă sărată. Când rafalele de vânt se agită nervoase dinspre mare, nici nu mai ştii dacă aduc apă de ploaie sau spumă de valuri. Cred că dacă Bacovia ar fi trăit aici ar fi fost de zece ori mai prolific, iar opera sa ar fi căpătat dimensiuni epice.
Nişte cunoscuţi, care încă locuiesc în România, mi-au trimis o invitaţie la o bere rece (printr-o poză postată pe net). Eu am făcut brrrrr… în gând şi am vrut să-mi fac o ţuică fiartă. Să tai şi o bucată de slănină lângă un căţel de usturoi. Iar în nări parcă am început să simt mirosul acela specific de preparare a murăturilor făcute în casă. Şi a conservelor pentru iarnă. Numai că acum nu mai facem. Nu mai avem timp, nu mai mâncăm ca altă dată sau pur şi simplu se găsesc de cumpărat la supermarket. Când m-am mutat prima dată aici, în nordul UK-ului, adică Scoţia, nu am înţeles de ce în marile magazine încep promoţiile pentru Crăciun în septembrie. Acuma ştiu. Din cauză vremii care te duce cu gândul mai degrabă la începutul iernii nu la sfârşitul verii. Noroc că s-a inventat Halloween-ul, care a devenit aşa… un mini Crăciun. Cu decoraţii, luminiţe şi cadouri.
Ce să mai zic, cei care au parte de soare să se bucure de el şi să nu mai ofteze după vreme rece pentru că nu au de ce.

Advertisements

11 responses

  1. te cred si te-nteleg, caci am petrecut 2 saptamâni în Scotia, de la nord la sud, în iulie: a plouat o zi din doua, iar la poalele lu’ Ben Nevis a nins! 🙂
    * * *
    n-am avut niciodata “fesses-bouques”(LOL)… btw, oare exist cu-adevarat?!… 😉 welcome to real.life. com! 🙂

    1. Scotia, Scotia … o tara atat de misterioasa si cu vreme potrivnica, parca ar vrea sa isi apere de ochii neavizatilor tainele si farmecul aparte. Nu ma mira ca a nins la Ben Nevis in plina vara. Pentru aceste meleaguri nu e ceva neobisnuit sa ai cele patru anotimpuri in aceiasi zi. Te trexesti cu bruma dimineata, apio iese putin soarele, apoi incepe ploaia care se transforma in lapovita si ninsoare, apoi soare si curcubeu.

      Referitor la facebook, e un rau contemporan si poate un pic necesar. Of course you are real with out Facebook.

      1. @ FB… majoritatea “lumii” din anturaju’ meu are sau a avut “carte de moaca”(LOL!), de care s-au plictisit, sooner or later… 🙂
        * * *
        într-un pârâu de la Ben Nevis mi-am pierdut un cercel… 🙂 am avut vreme super pe insula Skye, unde-am petrecut 3 zile… ah, n-am retinut: esti stabilit în Scotia sau faci studii la “Edinburg”?…

      2. Nu e ceva indispensabil, dar e util pentru ca ai posibilitatea de a mai vedea chipuri dragi aflaye la departare.

        Nu, nu sunt student in Edinburgh. Locuiesc aici impreuna cu familia. Student am fost in Romania acum multa vreme in urma.

  2. Bună Sebastianeee, demult nu am mai venit pe la tine, am avut un accident şi sănătatea nu mi-a mai permis. Am văzut că ai fost azi pe la mine şi-ţi tare mulţumesc, zicându-mi că să trag o fugă şi eu la tine, să văd ce mai faci, aşa cât pot sta un picuţ pe aici. Văd articolul şi se pare că ţi-e dor de casă, unde daaa, e o arşiţă de mori! Şi dacă Bacovia nu mai e, nu-i nimic, epic vorbind, te descurci de minune 🙂

    1. Imi pate rau sa aud de accidentul tau. Ce ai patit? Ai fost la munte? Acolo s-a intamplat?

      Dor de Romania nu prea imi este. De abia am fost. Gust amar si desnadejde. A fost si o parte pozitiva: nu am auzit nici o manea. NICAIERI!!!

      Multumesc de trecere si de vorbele de apreciere.

      1. Accident rutier, m-a luat un smintit de 19 ani în plin, mergea pe contrasens, ca la măsa acasă…am scăpat ca prin minune cu viaţă, am avut noroc de centură, mare noroc, în rest oase rupte, contuzii de tot felul, îţi dai seama….E bine că mai ai curaj să vii măcar în vizită aici în ţară, nu e urât, dar nici frumos nu-i, te chiamă probabil sufletul, ce să-i faci, român te naşti, român mori, măcar sufleteşte. Cât despre vizitele mele pe la tine, oricând, cu mare drag!

      2. Imi pare rau sa aud astfel de lucruri. Bine ca s-a terminat cu bine si esti teafara. Si eu care am venit cu masina in Romania.

        Esti oricand binevenita pe blogul meu. Sper sa mai am inspiratie la scris.

      3. Mulţumesc. Cu siguranţă o să ai, slavă Domnului sunt subiecte, de exemplu m-ar interesa un articol despre ce aspiraţii au cei din ţara unde acum locuieşti, după ce principii se ghidează, ce-i ghidează în viaţă…ştii tu, ce şi cum, despre cei de acolo ca popor. Asta dacă vrei şi crezi că ar fi interesant.

      4. Interesanta tema pentru acasa. O sa o iau in considerare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: