Lumea de sub floare

 

Ieri, aşa pe după masă,
Am ieşit puţin din casă
Şi m-am aşezat la soare,
În grădină, lâng-o floare.

Şi-ncepui a mă uita
Cum o mică gâză sta,
La taclale sub o frunză
C-o vecină, buburuză.

Nu ştiu despre ce vorbeau
Nici la cale ce puneau,
Da-ncercai să tot ghicesc,
Aşa… să mă dumiresc.

Poate că-şi spuneau de-acasă,
Ce bucate au pe masă,
Sau că iarna stă să vină,
Iar cămara nu li-e plină.

Ori poate vorbeau d-ăi mici,
Ori de soţi…, ori de bunici;
Cert e că se tot foiau
Şi-ntr-un loc nu îmi stăteau.

Toată această agitaţie,
Fu luată-n consideraţie,
De un vrăbioi pleoştit,
Cred şi tare hămesit.

Acesta pe gard se-opri
Fără însă a-ndrăzni
Să s-apropie de floare.
Pentru el, eram prea mare.

Nu ştiam ce să mă fac:
Ori pe gâze să le scap,
Ori să las natura-ndată
Să-şi urmeze cruda soartă.

Doamnele, grijă n-aveau,
Tot vorbeau şi ţopăiau,
Neştiind că soarta lor
Se putea schimba uşor.

Mă uitai la vrăbioi
Şi m-am hotărât apoi
Să-l alung, mişcându-mi mâna
Să cruţ gâza şi vecina.

Pasărea zbură de-ndat,
Sub frunză…, acelaşi sfat,
Gâzele nepăsătoare
Se urcau încet pe floare.

Căci habar n-aveau de mine
Nici de vrabie, vezi bine,
Nu ştiau c-am fost noroc
Şi le-am ferit de soroc.

Sub o frunză dintr-o floare,
E o mică lume care
Poartă drame, tragedii,
Ca şi lumea noastră, ştii?

Şi atunci mă-ntreb că poate,
Ca şi gâza avem parte,
De un domn ce s-odihneşte
Iar cu mâna tot goneşte

Vrăbii care-abia aşteaptă
Să ne schimbe soarta-ndată;
Făr-a fi conştienţi de fel
Nici de păsări, nici de el.

Advertisements

10 responses

  1. Foarte frumoase versuri. Felicitari! 🙂

    1. Multumesc. Mai pentru copii, o mica fabula. 🙂

      1. Inseamna ca am suflet de copil pentru ca imi place foarte mult.
        O zi minunata! 🙂

      2. Toti ramanem copii in sufletul nostru. De aceea am scris-o. Cateodata avem nevoie de asta.

  2. Superba descriere a unei farame de lume, o lume pe care cei mai multi dintre noi o ignoram, din viteza, din lipsa de timp, din orice motiv. Tu, insa, te-ai aplecat asa duios asupra acestei lumi incat simt nevoia sa ma inclin. Parca am citit ceva din Emil Garleanu, doar ca in versuri.

    1. Aprecierile acestea ma magulesc si au darul sa ma faca sa scriu mai departe. Multumesc din suflet.

      Am mai scris cateva poezii de genul acesta. Le-am pus, sper, in categoria Poezii si fabule pentru copii.

      1. 🙂
        E bine, dar stii si tu ca scrii fiindca asa simti. Incurajarile noastre doar vin sa confirme ceea ce tu simti si stii. Si eu am nevoie de ceilalti ca sa merg mai departe. Asta se numeste simplu: omenie.

  3. Beautiful as per usual, dear Sebastian!.

    I hope you have a groovy weekend ahead. Best wishes ⭐

    Aquileana 😛

  4. Foarte frumoasă poezie (și filozofie). Sunteți un iubitor și fin observator al naturii. Toate cele bune !

    1. Multumesc mult pentru cuvintele frumoase. Nu mi-a iesit finalul asa cum as fi vrut, dar… i-am dat drumul asa.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: